Brandul PNL: “Sageata liberala”

Una din trasaturile partidelor politice romane este folosirea emblemelor electorale drept simbol de marketing politic.

Partidul National Liberal foloseste inca din alegerile legislative din 1919 simbolul electoral “Sageata” albastra incadrat intr-un patrat galben. Albastru este culoarea folosita de conservatori, iar galbenul este culoarea liberalilor, ambele imbinate in patrat, care la randul lui simbolizeaza armonie, stat rational, modern, natiune civilizata.

“Sageata” PNL este insusi o emblema aparte si nemaintilnita in grafica politica. Sageata documenteaza geneza politica a Partidului National Liberal:

- de la stanga la dreapta, de la cerc revolutionar la partid autentic de dreapta: infiintat in 1835 la Paris sub titulatura “Cercul Democrat Roman“. cercul revolutionar si-a continuat activitatea in Tara Romaneasca drept “Societatea Literara Fratia” (1843). In paralel cu activitatiile societatii Fratia, la Paris se infiinteaza in 1845  “Societatea Studentilor Romani“, prima organizatie care intrunea in randurile sale studenti valahi si moldoveni. In 1848 cele trei organizatii fuzioneaza sub titulatura organizatiei pasoptiste “Fratia“.
Pentru prima oara este afisat tricolorul pasoptist, in care este afisat sloganul revolutionar “Dreptate si Opinie“.

Revolutia de la 1848 a esuat si pasoptistii regrupeaza la Paris. In perioada 1857-59 revolutionarii se intorc si participa la adunarile elective din Tara Romaneasca si Moldova. Ajunsi in cele doua parlamente parlamentarii liberali se grupeaza incepand cu 1861 in doua mari curente:  liberali-radicalii lui Rosetti si liberal-moderatii lui Bratianu. In 1867 gruparea liberal-radicala Rosetti se institutionalizeaza drept formatiune politica intitulata: “Societatea Amicilor Constitutiunii”. Grupurile parlamentare liberala candideaza pe liste separate in alegerile din 1866, 1869, 1870 si 1875. In ianuarie 1875 gruparile parlamentare social-liberale, liberal-moderate si conservator-liberale se unfica intr-un singur partid: PNL.

In platforma program al noului partid figureaza printre altele:  “…PNL is asuma buna stare a claselor muncitoare prin ocrotirea muncii si avutului acestora, combaterea legii tocmelilor agricole spoliatore pentru taranime (impozitarea excesiva), improprietarirea insurateilor de la sate si a “mahalagiilor” din orase (reforma agrara, reforma administrativa), dezvoltarea invatamantului public, autonomie comunala…“. La data infiintarii PNL detinea un program politic socialconservator.

“Sageata” liberala este folosita pentru prima oara pe buletinele de vot din alegerile anului 1919. In acelasi an “Sageata” liberala este pozitionata drept vector de forta. Formula matemica  este urmatoarea:

Sageta liberala a reaparut si in cadrul alegerilor din 1946, unde sloganul electoral “Votati Sageata!” este arondat siglei partidului reinfiintat in toamna anului 1944.

Aceeasi emblema este folosita si in alegerile electorale din 1946, 1990 si 1992, tricolorul fiind afisat de aceasta data in mijlocul emblemei, intarind astfel titulatura “National”, luand in calcul faptul ca PNL concura in alegeriile din 1990 si 1992 cu PNTCD si PUNR.

Noua grafica si actuala emblema este stilizata in perioada 1993-95 si reapare atat pe antetul documentelor oficiale, dar este folosit si in campania pentru alegerile locale si legislative din 1996.

Observam insa ca in sigla este folosit galbenul deschis, tipator.

In alegerile europarlamentare din 2007 sigla PNL sufera o usoara modificare. De aceasta data este folosit un albastru-bleumarin mai profund stilizat intr-un cerc. Emblema a mai aparut si in campania electorala din 2008 si 2009. Emblema apare frecvent in antetul documentelor oficiale.

Disidentele liberale au folosit la randul lor diferite embleme.

Partidul National Liberal-Aripa Tanara (07/90-02/92) avea emblema un cal alb. Emblema a fost folosita si de PL-93.

Noul Partid Liberal (06/92-02/93) a folosit drept emblema un cocos.

Partidul Liberal (06/97-09/98)  a avut embleza litera “L” incercuit in doua cercuri.

Partidul National Liberal-Gheorghe Bratianu (06/30-03/38) a avut drept emble trei linii verticale care simbolizau personalitatile partidului: Ion Bratianu, I.C. Bratianu si Gheorghe Bratianu.

Partidul National Liberal-Tatarascu (11/44-03/48) folosea aceasi sageata, dar aplecata orizontal.

Partidul National Liberal-Conventia Democratica (04/92-06/97) a folosit sigla CDR “Cheia” afisat la podestul numelui PNL-CD

Partidul National Liberal-Campeanu (05/94-09/03) a folosit o emblema asemanatoarea partidului-mama, sageata liberala fiind incadrata intr-un cerc.

Sigla PNL este folosita si de catre Partidul National Liberal din Republica Moldova infiintat in 1993.

Gabriel Savulescu

GSPublicRelations@2010

Alegeri partiale in colegiul 3 din judetul Hunedoara

In urma decesului deputatului Ioan Timis in colegiul uninominal 3 din judetul Hunedoara se vor desfasura alegeri partiale.

Ioan Timis a candidat in 2008 pe listele PNL castigand mandatul de deputat cu un scor categoric de 45,32% (12.103 VVE).

In martie 2010 deputatul Ioan Timis a demisionat din PNL alaturandu-se PD-L.

Judetul Hunedoara este reprezentat in prezent de 6 deputati, (3 PD-L, 1 PNL, 2 PSD+PC). PNL detine in judetul Hunedoara una dintre cele mai puternice filiale din teritoriu. Presedintele consiliului judetean si primaria municipiului Deva sunt detinute de catre liberali.

Conform legii electorale in vigoare alegerile partiale se vor desfasura in termen de 45 de la vacanta postului. Este posibil ca aceste alegeri  sa se desfasoare la finele lunii septembrie.

Mandatul este castigat cu majoritatea simpla de voturi valabil exprimate. Media optima este de 15.000 VVE. Colegiul uninominal 3 cuprinde localitati precum Calan, Hateg, Baru, Banita, Bosorod, Bretea Romana, Bunila, Cerbal, Densus, General Berthelot, Ghelari, Lelese, Lunca Cernii De Jos, Pestisu Mic, Pui, Rachitova, Rau De Mori, Sarmizegetusa, Salasu De Sus, Teliucu Inferior, Toplita, Totesti, Santamaria-Orlea.

Ultimele sondaje de opinie ne indica o cursa “head-to-head” intre PSD si PNL. Pe acelasi trend crescend se afla PRM, care confirma in sondaje rezultatul obtinut la europarlamentarele din 2009. PD-L se aproprie de scorul electoral obtinut in alegerile electorale din 2000.

PSD + PC 40%

PNL 30%

PRM 10%

PD-L 6,5%

UDMR 5%

PNTCD 1,5%

UNPR 1%

PNG-CD 1%

PNL detine o serie de candidati redutabili,  care au confirmat la ultimele alegeri. Rezultatele obtinute de candidatii PNL sunt urmatoarele:

Camera Deputatilor

Tiberiu Balint, 30,22% (7.843 VVE), clasat pe locul 2 in colegiul uninominal 1.

Radu Bogdan Tampanu, 27,82% (6.913 VVE), clasat pe locul 3, mandat al colegiului 6 obtinut prin redistribuire.

Alin Catalin Radoane, 23,61% (4.847 VVE), clasat pe locul 3 in  colegiul uninominal 2.

Daniel Lucian Surulescu, 16,31% (3.601 VVE) clasat pe locul 3 in colegiul uninominal 4.

Dorinel Puiu Radu, 15,43% (4.120 VVE), clasat pe locul 3 in colegiul uninominal 7.

Petru Dragoescu, 6,34% (1.664 VVE), clasat pe locul 3 in colegiul uninominal 5.

Media obtinuta in colegiile 1-7 pentru Camera Deputatilor: 23,14%

Senat

Dan Radu Rusanu, 31,48% (24.550 VVE), Senator al colegiului uninominal 3.

Ben Oni Ardelean, 30,21% (13.967 VVE), clasat pe locul 2 in colegiul uninominal 2.

Ben Oni Ardelean a candidat in 2009 pentru Parlamentul European, ocupand locul 6 pe lista PNL.

Alin Simota, 14,49% (7.043 VVE), clasat pe locul 3 colegiul uninominal 1.

Media obtinuta in colegiile uninominale 1-3 pentru Senat: 25,40%

Media voturilor valabil exprimate cumulate  (Camera + Senat) obtinute in judetul Hunedoara:  24,27%.

Sinteza:

Alegerile partiale din colegiul 3  reprezinta un test national al actualei strategii politice ale PNL. In prezent PNL detine 22 de senatori si 53 de deputati. Ponderea parlamentara se ridica la 16%. PNL este nevoit sa castige portofolii parlamentare in scopul consolidarii strategiei de opozitie.  

Gabriel Savulescu

GSPublicRelations@2010

La Multi Ani Dinu Patriciu!

Dinu Patriciu s-a nascut pe 3 august 1950 in Bucuresti si este fiul cunoscutului petrolist si profesor Valeriu Patriciu. Tatal sau a fost profesor de geologie la Politehnica din Timisoara in perioada 1930-1950, iar apoi, pana in 1958, profesor la Universitatea din Bucuresti. Pana in 1947, el a detinut si functia de director al companiei Shell Romania.

Valeriu Patriciu a fost arestat in doua randuri, in 1945 si in 1948, de Siguranta, respectiv Securitate, iar in 1958 a fost dat afara din invatamantul superior pe motiv ca ar fi sprijinit anumite grupuri de rezistenta din Prahova. Pana in 1964, cand a fost reabilitat, sotia sa a fost nevoita sa lucreze ca laboranta pentru a-si intretine familia.

Activitate politica:

În anul 1990, Dinu Patriciu devine membru fondator al PNL. În legislatura 1990-1992, a fost ales ca deputat de Timiș pe listele PNL. A făcut parte din Comisia pentru administrație centrală și locală, amenajarea teritoriului și urbanism și din Comisia pentru echilibru ecologic și protecția mediului.

După o scurtă perioadă de la alegeri, intrând în conflict cu vechii liberali, Dinu Patriciu, împreună cu Călin Popescu-Tăriceanu, Horia Rusu și Viorel Cataramă, au provocat o sciziune în partid prin înființarea la 25 iulie 1990 a PNL-Aripa Tânără, formațiune ce va fi condusă de Dinu Patriciu alaturi de Horia Rusu.

În anul 1991, PNL-Aripa Tânără semnează, alături de FSN, “Carta pentru Reformă și Democrație”, intrând în Guvernul Petre Roman II remaniat.

În legislatura următoare (1992-1996), a fost ales ca deputat de Dâmbovița pe listele Conventiei Democrate Române.

În anul 1993, PNL-AT se transformă în PL ’93, prin unirea cu unele ramuri disidente din PNL.

A fost lider al Grupului parlamentar al Partidului Liberal 1993 și al Partidului Alianței Civice (octombrie 1992 – decembrie 1994) si a făcut parte din Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic (până în noiembrie 1995) și din Comisia pentru buget, finanțe și bănci (din noiembrie 1995).

În anul 1996, candidează la funcția de primar general al municipiului București, ca reprezentant al PL ’93. Acest partid va fuziona cu PNL în aprilie 1998

In iunie 2003 Dinu Patriciu se retrage din activitatea politica. Membru al filialei PNL Prahova.

In prezent Dinu Patriciu se dedica exclusiv afacerilor.