20 de ani de la infiintarea Partidului National Liberal – Aripa Tanara PNL-AT

Foto: Eveniment electoral ale partidelor membre ale Conventiei Democrate Romane din iulie 1992. De la stanga la dreapta: Sergiu Cunescu, presedintele Partidului Socialdemocrat Roman PSDR, Horia Rusu, presedintele-executiv al Partidului National Liberal-Aripa Tanara, Corneliu Coposu, presedintele Partidului National-Taranesc Crestindemocrat PNTCD, Constantin Ticu Dumitrescu, presedintele Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania AFDPR.

Istorie Partidul National Liberal-Aripa Tanara

PNL-AT sa format la data de 23 iunie, drept platforma-politica in interiorul PNL.

La 4 iulie 1990 liberalii Horia Rusu, Dinu Patriciu, Călin Popescu Tăriceanu, Andrei Chiliman, Radu Boroianu, Viorel Catarama si Raymond Luca infiintau Partidul National Liberal-Aripa Tanara PNL-AT. Formatiunea neoconservatoare a inclus punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara în statutul partidului.

La data de 23 iulie 1990 PNL-AT era inregistrat drept partid politic in registrul partidelor politice. Iar in septembrie 1990 Dan Trepcea reprezenta Aripa Tanara la sedinta biroului executiv al Internationalei Liberale.

Candidate-member al Internationalei Liberale in 1994.

Oficiosul PNL-AT era Viitorul Liberal.

La Congresul de înfiinţare al PNL-AT timisoreanul Horia Rusu este ales drept presedinte-executiv al PNL-AT.

În 1993, prin fuzionarea PNL-AT cu o grupare din PNL-CD, ia naştere PL 93, considerat cel mai modern partid de pe scena politica. PL’93 adopta un program politic neoconservator.

In alegerile locale din 1992 PNL-AT obtine 1%.

In mai 1992 PNL-AT formeaza alaturi de PNL-CD Alianta Liberala si adera in iunie la Conventia Democrata. Pe listele CDR PNL-AT obtine 1,75% din portofolile parlamentare ale CDR.

In 1993 PNL-AT fuzioneaza cu o serie de grupuri liberale din PNL, PNL-CD si PAC formand Partidul Liberal 1993 PL’93.

In alegerile locale din 1996 PL’93 obtine 3%. In vara lui 1993 PL’93 si PAC formeaza Alianta National-Liberala. ANL obtine 1,75% in cadrul alegeriilor parlamentare ale aceluiasi an.

PL’93 fuzioneaza in 1997 cu Partidul National Liberal-Conventia Democrata formand Partidul Liberal.

In septembrie 1998 PL fuzioneaza prin absorbtie in PNL.

Gabriel Savulescu

Nota istorica:

Traiectoria partidelor istorice PSDR, PNTCD si PNL.

Partidul Socialdemocrat din Romania PSDR

PSDR sa infiintat in 1893 si a fuzionat in 1900 prin absorbtie in PNL. Reinfiintat in 1927 drept Partidul Social Democrat. Interzis in martie 1938 de regimul personal Carol Caraiman – Elena Lupescu. Reinfiintat in august 1944. In 1946 se formeaza Partidul Socialdemocrat Independent condus de Titel Petrescu, formatiune care sa opus tendintelor totalitare remise de Partidul Comunist Roman. Interzis de autoritatiile comuniste in 1948. Reinfiintat in 1990. Membru al CDR in perioada 1991-95 si al Unitatii Social-Democrate in perioda 1996-2000. A fuzionat prin absorbtie in PSD.

Partidul National Taranesc Crestindemocrat PNTCD

PNT a rezultat din fuziunea desfasurata in 1926 intre Partidul National Taranesc si Partidul National din Transilvania. Partid guvernamental in perioada 1928-31, 1932-33. Interzis de regimul autoritar personal Carol Caraiman-Elena Lupescu in  martie 1938. Reinfiintat in august 1944. Co-participant la demonstratia anticomunista, anti-totalitara si pro-monarhista din 8 noiembrie 1945. Castigator al alegeriilor parlamentare din 19. noiembrie 1946 (cca. 60%), scrutin fraudat de autoritatiile comuniste. Interzis de regimul comunist in 1948. Reinfiintat in 1990. Co-fondator al Conventiei Democrate. Partid guvernamental in perioada 1997-2000. Incepand cu alegeriile din 2000 PNTCD a devenit partid neparlamentar inregistrand scoruri intre 1% si 1,5%. In prezent succesiunea politica PNTCD este disputata de doua grupari politice adverse conduse de Radu Sarbu, respectiv Aurelian Pavelescu.

Partidul National Liberal PNL

Infiintat la 24 mai 1875. Din cele 87 de cabinete ale Romaniei, 30 au fost conduse de PNL. Interzis in martie 1938 de regimul autoritar personal Carol Caraiman-Elena Lupescu. Reinfiintat in august 1944. Co-organizator al demonstratiei anti-totalitare, anti-comuniste si promonarhiste din 8 noiembrie 1945. In alegeriile din 19. noiembrie 1946 PNL a obtinut cca. 20%. PNL si-a suspendat activitatea in 1947. Reinfiintat in ianuarie 1990. Partid guvernmental in perioada 1991-92, 1999-2000, 2004-2008.
Alegeriile din 19 noiembrie 1946 – Rezultate:

Partidul National Taranesc           60%

Partidul National Liberal               20%

Blocul Partidelor Democrate       20%

Blocul Partidelor Democratice era format din Partidul Comunist Roman, Partidul Socialdemocrat, Partidul National Liberal-Tatarascu, Partidul National Taranesc-Alexandrescu, Frontul Plugarilor si Uniunea Patriotilor. Autoritatiile comuniste au inversat procentele atribuind BPD 60%, PNT 20%, respectiv PNL 20%. Prin abdicarea lui Mihai I. parlamentul rezultat din alegeriile din 1946 sa dizolvat.

GSPublicRelations@2010

Nominalizari 2009: Razvan, Roxana, Lilick, Joska si Marius Mina

Le multumesc celor care ma citesc, sper sa ma citeasca si in continuare.

Fiecare premiant are niste indatoriri. Iata care sunt acestea.

1. Fiecare Scriitor Superior (S.S.) trebuie să dea mai departe premiul la cinci prieteni bloggeri speciali.

2. Fiecare S.S. trebuie să îşi creeze o legătură pe net la blogul (şautorul-bloggerprieten) de la care el a primit premiul.

3. Fiecare S.S. trebuie să îşi prezinte premiul pe blog şi să adauge un link la acest post,  incare explică ce este cu premiul.

4. Fiecare S.S. care a cîştigat premiul este rugat să viziteze acest post şi să îşi adauge numele la Mr.Linky List, astfel încât să existe o evidenţă a fiecărui ins premiat.

5. Fiecare S.S. trebuie să posteze aceste reguli pe blogul lui.

Daca stie cineva ce se face la punctul 4, este rugat sa-i anunte si pe restul.

Ii citesc cu mare placere pe: RazvanRoxanaLilickJoska si Marius Mina.

Diversiunea neotatarasceanista “Liberalii pentru Basescu”

Mai nou, mai precis imediat dupa turul I, a fost lansat blogul “Liberalii pentru Basescu”. Autorii sau grupul de autori ai acestui blog de campanie de orientare neotatarasceana se eclipseaza de la mai multe certitudini politice, istorice si doctrinare:

Partidul Democrat este emanatia politica de centru-stanga al Frontului Salvarii Nationale FSN. In perioada 1992-2005 PD a fost membru al Internationalei Socialiste.

Partidul Democrat a fost partener de coalitie in guvernele PNL-PNTCD-UDMR prezidate de catre Victor Ciorbea, Radu Vasile si Mugur Isarescu.

Partidul National Liberal este un partid de sine statator si nu este si nu a fost niciodata partidul-suport al Regelui Carol II., nu a fost camarila Maresalului Ion Antonescu si nu a fost niciodata partidul candidatului prezidential care inpartaseste atitutudini autoritare si totalitariste.

PNL si PD au infiintat in septembrie 2003 o alianta electorala bazata pe reforma morala si liberala a societatii romanesti. Titulatura aliantei figura si drept platforma-program: “Dreptate si Adevar”.

Este inutil sa mentionez faptul ca targetul acestei aliante nu a fost atins, tocmai din faptul ca toate actiuniile de reforma au fost torpilate de PD.

Partidul Democrat-Liberal este in prezent membru al Partidului Popular European PPE.

Partidul Socialdemocrat PSD este membru al Partidului Socialist European PSE.

Ambele partide europene PPE si PSE sunt aliate timp de 32 de ani, formand atat Comisia Europeana, cat si nominalizand majoritatea comisariilor europeni. Europarlamentarii PD-L colaboreaza institutional cu europarlamentarii PSD.

In toate tariile civilizate ale Uniunii Europene functioneaza coalitii social-liberale.

Iar unicele partide autentice de Dreapta sunt Partidul National Liberal, infiintat in 1835, si Partidul National Taranesc Crestindemocrat, infiintat in 1926.

Doctrina si programul politic al Partidului National Liberal este incompatibil cu ideile protofasciste ale lui Franco, Chavez, Mussolini si Fidel Castro.

Neotatarasceanismul este caracterizat prin subordinea idealurilor liberale sub paltonului unui lider si/sau sistem autoritar. In 1944 PNL-Tatarascu a semnat un acord politic de colaborare cu Partidul Comunist Roman. In 1948 Tatarascu urma sa fie incarcerat, iar partidul a fost desfiintat de catre autoritatiile comuniste.

Alegerile parlamentare din 19 noiembrie 1946

In arhiva personala am gasit un articol publicat in “Viitorul” de catre regretatul Amadeo Lazarescu. Articolul este republicat si completat cronologic pe websitul “ComunismulInRomania.ro

Alegerile parlamentare din 19 noiembrie 1946

Alegerile trucate din anul 1946 au constituit momentul legitimării puterii comuniste în România. Având asigurat concursul sovieticilor, din punctul de vedere al susţinerii materiale a campaniei electorale, comuniştii au întreprins pe parcursul întregului an o serie de acţiuni menite să le aducă popularitate în rândul electoratului şi să le asigure succesul în alegeri.În această campanie, la loc de frunte s-a aflat denigrarea partidelor istorice în ochii opiniei publice,

încurajarea tensiunilor din cadrul acestora, susţinerea unor dizidenţe, dar şi crearea unui organism politic, în speţă Blocul Partidelor Democratice, în care a intrat P.C.R. şi alte cinci formaţiuni politice, în stare să canalizeze atenţia populaţiei şi să atragă voturi. Prin campania electorală, presărată cu numeroase incidente şi încălcări ale legii chiar de reprezentanţii sau simpatizanţii guvernului Groza n-au putut schimba opinia poporului şi n-au adus victoria comuniştilor în alegeri.

În această situaţie s-a pus în aplicare deviza lui Stalin „nu contează cine şi cum votează, ci contează cine numără voturile”, iar B.P.D. a obţinut o victorie confortabilă în alegeri datorită acestor „tehnici speciale” de numărare a voturilor.

Iată, în continuare, un tablou cronologic al fatidicului an electoral 1946:

8 ianuarie – Consiliul de Miniştri hotărăşte organizarea alegerilor în cel mai scurt timp posibil, după cum ceruseră reprezentanţii marilor puteri, asigurând opinia publică de libertatea şi transparenţa acestora.

22 ianuarie – se conturează obictivele P.N.Ţ. pentru campania electorală, printre acestea numărându-se apărarea libertăţii alegerilor, înscrierea populaţiei pe liste electorale, „propagandă destoinică” pentru câştigarea scrutinului.

29 ianuarie – Plenara C.C. al P.C.R. preconizează prezentarea unită în alegeri a tuturor forţelor democratice reprezentând guvernul Groza din 6 martie 1945.

14 februarie – Comitetul Executiv al Frontului Plugarilor acceptă propunerea P.C.R. de a participa pe liste comune la alegeri.

15 februarie – Ştefan Voitec şi Lothar Rădăceanu, lideri ai P.S.D., se pronunţă la rândul lor pentru participarea pe liste comune cu comuniştii, în dezacord cu Constantin Titel Petrescu, partizan al participării independente a partidului la alegeri.

22 februarie – „alegerile vor avea loc după strângerea recoltei”, anunţă primul ministru Petru Groza. În aceeaşi zi, simpatizanţii comuniştilor devastează sediul P.N.Ţ. din Arad. Denigrarea şi agresiunile contra partidelor istorice se vor produce pe întreaga perioadă premergătoare alegerilor, la nivelul întregii ţări.

10 martie – grupul Rădăceanu-Voitec îşi impune punctul de vedere la Congresul P.S.D., – participarea pe liste comune cu P.C.R. Constantin Titel Petrescu părăseşte partidul punând bazele P.S.D. Independent, care se va apropia de partidele istorice.

13 martie – liderii Frontului Naţional Democrat hotărăsc crearea unei comisii electorale comune pentru partidele care s-au decis să meargă în alegeri pe liste comune cu ei.

22 martie – în faţa acuzaţiilor P.C.R. că desfăşoară o campanie pentru amânarea alegerilor, P.N.Ţ. asigură populaţia că doreşte ca acestea să aibă loc în cel mai scurt timp posibil.

Aprilie – presa controlată de comunişti, „Scânteia”, „Aurora”, România Liberă”, începe acţiunea de compromitere a liderilor partidelor istorice în ochii poporului, aceştia începând să fie catalogaţi ca „reacţionari”, „colaboraţionişti”, „fascişti” etc. Aceste atacuri vor continua pe toată durata anului electoral, concomitent cu prezentarea în antiteză cu Maniu şi C.I.C. Brătianu a liderilor comunişti.

19 aprilie – într-un articol din „Dreptatea”, Corneliu Coposu cere guvernului să fixeze de urgenţă data alegerilor.

9 mai – F.N.D. definitivează platforma-program ce urmează a fi făcută publică.

17 mai – se consemnează constituirea Blocului Partidelor Democratice, format din P.C.R., P.N.L.- Tătărescu, P.N.Ţ.- Alexandrescu, Frontul Plugarilor, P.S.D., Partidul Naţional Popular (fosta Uniune a Patrioţilor, devenită între timp din organizaţie de masă partid). Se constituie totodată Comisia Centrală Electorală alcătuită din reprezentanţii celor şase partide. Platforma-program scoate în evidenţă realizările guvernului Groza, critică partidele istorice „reacţionare”, promite respectarea tuturor drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, politică socială favorabilă muncitorilor şi ţăranilor, sprijinirea culturii, redresarea industriei, comerţului şi agriculturii etc. Comuniştii vor profita din plin de împărţirea titlurilor de proprietate în baza reformei agrare din 1945 pentru a-şi face propagandă electorală în rândul ţăranilor.

22 mai – reprezentanţii partidelor din B.P.D.: Gh. Tătărescu (P.N.L.), P. Groza (Frontul Plugarilor), Th. Iordăchescu (P.S.D.), Gheorghiu-Dej (P.C.R.), C. Neculcea (P.N.P.), A. Alexandrescu (P.N.Ţ.) semnează protocolul de constituire a B.P.D. pe baza adeziunii la platforma-program.

27 mai – Federaţia Democrată a Femeilor aderă la platforma-program a B.P.D.

1 iunie – ca răspuns la notele anglo-americane, guvernul afirmă că alegerile vor avea loc în cel mai scurt timp şi într-un mod democratic.

2 iunie – începe oficial, la Iaşi, în prezenţa conducerii comuniste, campania electorală a B.P.D. În aceeaşi zi este prezentat, prin intermediul ziarului „Dreptatea”, manifestul P.N.Ţ. (Maniu) către ţară, cu care acesta se prezintă în alegeri. Ţărăniştii se pronunţă pentru menţinerea monarhiei, definitivarea reformei agrare, statul ţărănesc, refacerea economiei, garantarea drepturilor şi libertăţilor.

5 iunie – Comitetul Executiv al Confederaţiei Generale a Muncii anunţă printr-un comunicat că va sprijini B.P.D. în alegeri.

14 iunie – Adrian Holman, reprezentantul politic britanic la Bucureşti, critică guvernul român acuzându-l că tergiversează promulgarea legii electorale şi fixarea datei scrutinului.

5 iulie – Apărarea Patriotică anunţă că va sprijini platforma-program a B.P.D.8 iulie – circulara P.N.Ţ. (Maniu) face cunoscut modul de organizare a participării acestui partid la alegerile parlamentare.

13 iulie – este promulgată legea privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Adunarea Deputaţilor. Sunt stabilite condiţiile de votare şi de depunere a candidaturii. Apare şi o nouă categorie fără drept de vot – „nedemnii” (criminalii de război, primarii şi prefecţii guvernului Antonescu, legionarii, voluntarii în războiul antisovietic). Se introduce sistemul unicameral, anulându-se totodată prerogativa regelui de a dizolva parlamentul. Partidele istorice protestează împotriva legii electorale, întrezărind posibila fraudare a alegerilor.

30 iulie – mitingul B.P.D. pe stadionul P.T.T. Bucureşti, la care participă Ana Pauker.

12 august – echipe de bătăuşi comunişti împiedică desfăşurarea Congresului P.N.L. (Brătianu) la Oradea.

16 august – sunt atribuite semnele electorale:

soarele – B.P.D.,

secera şi ciocanul – P.C.R.,

triunghiul echilateral – P.S.D.,

o linie – P.N.L.-Tătărescu,

cercul – P.N.Ţ.-Alexandrescu,

ochiul – P.N.Ţ.,

linie verticală şi orizontală în unghi de 90° – P.N.L.,

fântâna – P.S.D.I.

11 septembrie – se constituie biroul electoral al armatei care îi va „îndemna” pe soldaţi să voteze cu B.P.D.

13 septembrie – Constantin Brătianu denunţă, într-un memoriu adresat lui P. Groza, abuzurile din campania electorală: înscrierea pe listele electorale este ilegal făcută, nu sunt respectate termenele de înscriere, se fac liste speciale care să poată fi folosite în mod fraudulos, campania electorală a opoziţiei este subminată de autorităţi, publicaţiile lor sunt cenzurate etc. Alte astfel de proteste vor fi făcute de cele două partide istorice, prin intermediul ziarelor „Dreptatea” şi „Viitorul”, pe toată durata campaniei electorale, fără vreun succes.

18 septembrie – Ion Mihalache, vicepreşedinte P.N.Ţ., este declarat „nedemn”, deoarece participase ca voluntar pe frontul de est. Contestaţia depusă la Judecătoria de Ocol Topoloveni nu a fost soluţionată pozitiv.

20 septembrie – C.I.C. Brătianu depune o contestaţie la Circumscripţia Centrală Electorală cerând anularea listelor întocmite ilegal.

28 septembrie – Iuliu Maniu protestează asupra folosirii autorităţilor publice în campania electorală a guvernului.

29 septembrie – B.P.D. începe promovarea capilor listelor electorale. În Bucureşti primii pe liste sunt Groza, Dej şi Ana Pauker.Octombrie – se distribuie „Cele 10 porunci ale cetăţeanului român”, manifest difuzat de P.N.Ţ., prin care poporul este îndemnat să denunţe abuzurile, să nu se lase intimidat de guvern şi să voteze P.N.Ţ.-ul.

3 octombrie – sunt repartizate mandatele în cadrul B.P.D., proporţia fiind inegală, deoarece P.C.R., Frontul Plugarilor şi P.N.L.-Tătărescu au primit un număr egal de mandate, dar per total mai multe decât celelalte trei formaţiuni din Bloc.

15 octombrie – este publicat Decretul-lege pentru Convocarea Corpului Electoral prin care data alegerilor este fixată pentru 19 noiembrie.

21 octombrie – P.N.L., P.N.Ţ. şi P.S.D.I. ajung la un acord comun de a acţiona pentru a împiedica abuzurile electorale şi fraudarea alegerilor.Noiembrie – B.P.D.-ul înteţeşte ritmul manifestaţiilor şi întrunirilor electorale în Bucureşti şi în ţară (până la alegeri au loc astfel de întruniri la Lugoj, Arad, Cluj, Hunedoara, Galaţi, Timişoara, Ploieşti, Târgu Mureş, Târgovişte, Sf. Gheorghe, Satu Mare, Bârlad, Severin, Vlaşca, Tutova etc. la care participă liderii marcanţi ai P.C.R.: Dej, Pauker, Luca, Pătrăşcanu, Gh. Apostol, Chişinevschi).

1 noiembrie – este publicată lista candidaţilor P.N.L.: Constantin Brătianu ocupă primul loc la Bucureşti, iar Gheorghe Brătianu aceeaşi poziţie la Ilfov.

12 noiembrie – este publicată lista candidaţilor P.N.Ţ. Iuliu Maniu este în fruntea listei la Bucureşti, Hudiţă la Cluj, Coposu la Sălaj etc.

17 noiembrie – mitingul P.N.Ţ. în faţa T.N.B., la care participă 30.000 de oameni. Forţele de ordine intervin trăgând în manifestanţi.

19 noiembrie – alegerile parlamentare. Se semnalează grave incidente şi ilegalităţi: furturi de urne şi voturi, ocuparea localurilor de vot, atacarea candidaţilor opoziţiei, maltratarea oficialităţilor şi a forţelor de ordine, împiedicarea simpatizanţilor opoziţiei să-şi exercite dreptul la vot, crime etc. Protestele P.N.L. şi P.N.Ţ. din zilele următoare n-au nici un efect.

23 noiembrie – un document de la Foreign Office (Biroul pentru Străini) afirmă că alegerile au fost „un complet fals”.

25 noiembrie – sunt publicate rezultatele oficiale ale alegerilor, B.P.D. obţinând un procentaj de 79,86% din voturi, urmat la mare distanţă de P.N.Ţ., Uniunea Patriotică Maghiară, P.N.L., Partidul Ţărănesc Democrat, P.S.D.I., Partidul Popular Românesc.

25 noiembrie – Roy Melbourne (reprezentantul S.U.A. în România) declara că alegerile au fost o „totală farsă”.

1 decembrie – Regele Mihai deschide Adunarea citind mesajul tronului.

ComunismulInRomania.ro

 

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.